Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, marcată de numeroase tradiții și obiceiuri. Aceasta comemorează Botezul Domnului în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul și are atât semnificații religioase, cât și populare.
Tradiții religioase:
- Sfințirea apei (Aghiasma Mare): Preoții oficiază slujba de sfințire a apei, considerată purificatoare și binecuvântată. Credincioșii iau aghiasmă pentru a stropi casele, gospodăriile și animalele, crezând că astfel le protejează de rele.
- Aruncarea crucii în apă: În unele zone, preotul aruncă o cruce într-un râu sau lac, iar tinerii curajoși sar să o recupereze. Se spune că cel care recuperează crucea va avea noroc și sănătate tot anul.
Obiceiuri populare:
- Păstrarea apei sfințite: Aghiasma Mare nu se strică, fiind considerată miraculoasă. Oamenii o folosesc pentru vindecare și protecție, dar și pentru a bea în zile de post sau la nevoie.
- Plugușorul fetelor: În unele sate, fetele nemăritate pun busuioc sub pernă în noaptea de Bobotează, pentru a-și visa viitorul soț.
- Stropirea cu aghiasmă: Preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta gospodăriile și pentru a alunga spiritele rele.
Superstiții și credințe:
- Dacă de Bobotează este ger și apa râurilor îngheață, anul va fi roditor.
- Se spune că animalele din grajd vorbesc între ele în această noapte, dar nu este bine ca oamenii să le asculte.
- Femeile nu spală rufe în această zi, deoarece apa este considerată sfințită.
Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și este urmată pe 7 ianuarie de Sfântul Ioan Botezătorul, o altă zi importantă în calendarul creștin.
