Oficialii din cadrul Ministerului Transporturilor au oferit recent informații despre traseul pe care îl va urma linia feroviară de mare viteză ce va lega Bucureștiul de Budapesta.
Inițiat pentru prima dată în 2007 de Ludovic Orban, acest proiect a revenit în discuție odată cu recentul sprijin exprimat de premierii României și Ungariei, Marcel Ciolacu și Viktor Orban.
Realizarea acestei linii feroviare va necesita un studiu de fezabilitate, dar experții din Ministerul Transporturilor au efectuat deja o analiză preliminară. Aceștia au propus două scenarii, detaliate în răspunsul oficial transmis deputatului liberal, conform informațiilor citate de HotNews.
Ministerul Transporturilor a declarat: „Pentru implementarea efectivă a liniei de mare viteză Budapesta-Bucureşti, în cadrul Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate care să vizeze construirea unei căi ferate de mare viteză pe axa est-vest, încercând să minimizeze suprapunerea cu investițiile feroviare existente sau planificate.”
Cele două opțiuni analizate:
Înainte de finalizarea studiului de fezabilitate, Ministerul Transporturilor a conturat două scenarii posibile:
- Un traseu considerat viabil din punct de vedere economic și social ar include orașele Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Acest traseu, cu o lungime estimată de aproximativ 590 km, ar avea un cost de aproximativ 25-30 milioane euro pe kilometru, ceea ce ar duce la un cost total de aproximativ 17 miliarde de euro.
- O alternativă hibridă ar presupune modernizarea unor secțiuni pentru a permite viteze de până la 160 km/h pe anumite porțiuni, cum ar fi traversările montane sau culoarele existente, în timp ce alte secțiuni ar fi construite pentru a permite viteze de peste 200 km/h. Această abordare ar valorifica investițiile feroviare deja realizate, aflate în desfășurare sau în stadiul de proiect. Traversarea montană ar putea fi realizată pe un traseu comun pentru atât calea ferată de mare viteză, cât și pentru cea convențională.
În ceea ce privește finalizarea proiectului, Ministerul Transporturilor a precizat că este prematur să se estimeze o dată exactă, deoarece aceasta depinde de obținerea finanțării, rezultatele studiului de fezabilitate, termenele de licitație și contractare, printre altele.